Wuthering Heights sau La Rascruce De Vanturi este unul din filmele mele preferate si una din cartile mele preferate. Sunt atatea lucruri in cartea aia care ma fac sa cred ca dragostea adevarata exista, ca o sa am si eu parte de ea si ca o sa fie impartasita. E vacanta de iarna si s-au intamplat multe inaintea ei. Au fost multe lucruri spuse si unele care trebuiau spuse, n-au fost. Am vorbit cu el si nu-mi vine sa cred ca un lucru atat de neinsemnat m-a afectat atat de mult. Simplul fapt ca mi se adresa si ca se uita la mine, mi-a facut inima sa-mi bata mai tare si nu stiam ce sa spun. Stateam cateva secunde, minute ca sa zic un cuvant sau doua. Tremuram din toate incheieturile de emotie, care a patruns pana in maduva oaselor, care s-a scurs si e una cu sangele.
Imi vine sa ma duc direct la el si sa-i spun din nou ca-l plac, netinand cont de consecinte. Are prietena si probabil m-ar refuza inca dinainte s-apuc sa deschid gura. Toate gandurile care-mi trec prin cap, toate lucrurile pe care-as vrea sa i le spun sunt numai din cauza unui film stupid pe care l-am terminat in nici doua zile. La fiecare faza romantica sau in care protagonistii erau doar ei doi si el ii spunea chestii "cheesy", eu incepeam sa plang. Sensibilismul meu de obicei e dublat de sarbatori, adaugandu-se si tot ce s-a intamplat, care nici macar nu se poate numi intamplare, mai ales cum eu fac sa para ceva extrem de important, adaugandu-se si faptul ca pe 25 decembrie s-au facut 2 ani si 4 luni de cand simt ceva pentru el, adaugandu-se si toate celelalte probleme, sensibilismul meu a fost dus la maxim. La cea mai mica faza emotionanta incep sa plang.
Si urasc cum suna totul de parca ar fi scris de o fana obsedata si urasc ca iar sunt eu si urasc ca mi se duce puterea incetul cu incetul si urasc ca ma gandesc atata la el cand nici macar nu mai vreau asta. Ce rost are sa tin la cineva care nu-mi impartaseste sentimentele? Ce dracu'?! Abia stie ca exist, ce sa mai zic si de impartasitul sentimentelor. He may be out of my league. He just seems so far, far, far away right now, but yet so close, so close that I can almost touch him. And yet, it's forbidden.
PS: This song constantly reminds me how stupid I was to confess that way. Although, I don't think I'd change anything if I could go back in time. If it's meant to be like this, I have no right to change it, only wait and see what will happen next, if there'll be an "us" or not. Merry Christmas and I do care about you and I am in love with you and I do have feelings for you and I don't think I can find any more ways to say it.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu