Stiu ca am aberat acum trei zile despre un tip, Loki. N-o sa retrag ce-am spus. Am fost fascinata doar pe moment de noutate. Mai iesisem un pic din normal, dar m-am trezit ca vreau sa ma intorc, ca el nu este ce credeam eu ca este. Nu stiu la ce ma asteptam, dar cu siguranta nu cred ca s-a ridicat la asa ceva pentru ca daca ar fi facut-o, as fi continuat sa mint, sa-i fac jocul. Nu ma intereseaza ce crede despre mine in momentul asta pentru ca stiu ca nici pe el nu-l intereseaza ce cred eu. A mintit destul si totusi strica cand te crezi atat de bun, dar in ochii persoanei respective esti la fel ca toti ceilalti. Ar fi trebuit sa mi se para mai "special", dar nu stiu de ce, nu mi se pare. Am crezut ca vreau sa fiu cu el, dar nu mai sunt asa sigura. Cum am mai zis, este ok si imi place sa vorbesc cu el, dar la un moment dat ma satur. Incep sa cred ca am nevoie de cineva care sa ma faca sa astept cu nerabdare clipa cand vom vorbi din nou si cineva cu care sa pot sa fiu eu. In preajma lui Loki, nu sunt eu. Si nu ma refer acum in sensul bun, ci in sensul acela ca sunt de nerecunoscut. Hai poate sunt unele chestii specifice mie, dar nu-mi place ce iese la sfarsit. De asemenea e ciudat, pentru ca simt uneori ca vorbesc de una singura, dar trecem peste.
Revenind acum la normal, hai sa mai vorbesc putin despre Seth. Nu stiu, pur si simplu conversatiile alea pe care le-am avut cu el (daca se pot numi conversatii), numai alea ma faceau sa vreau mai mult. Si da! El este cel pe care-l vreau pana la urma. Fac ce fac, mai vorbesc cu anumiti tipi, dar pana la urma e unul singur care ma captiveaza. Si la naiba! Inca ma intreb daca o sa ies vreodata din cercul asta vicios. In perioada in care inca eram fascinata de Loki (adica alaltaieri), am observat ca Seth nu era de gasit nicaieri. Am inceput sa ma ingrijorez si dupa am realizat ce gandeam. Si e greu...E greu mai ales cand ma gandesc ca poate niciodata n-o sa se ingrijoreze si el pentru mine. Si acum ma gandesc iar la trecut si la cum era si cum este cu Loki. Cu el chiar si cand incercam sa par altcineva mi se parea atat de gresit si vroiam doar sa fiu eu si nu iesea. Si as vrea sa dau timpul inapoi si sa discut cu el normal. Acum o inteleg pe persoana care a spus ca atunci cand esti indragostit vrei sa impresionezi, dar in final doar te faci de ras.
Vreau doar sa am posibilitatea sa stau o zi intreaga inchisa cu el intr-o camera sau macar cateva minute. Oh, vai! Dar as avea atatea sa-i spun si stiu ca as fi atat de emotionata si nu as putea scoate niciun cuvant. Si acum citind iar asta, observ ca nu s-a schimbat nimic. Inca vorbesc despre el la fel de bine cum vorbeam cand incercam sa-i iau apararea in fata Cristinei cand il vorbea de rau. Si chiar daca unora li se pare nesuferit si nesimtit si multe altele, pentru mine e un singur lucru : baiatul pe care-l plac de un an si ceva.
P.S.: I'm sorry, baby, for even thinking forgetting you. I was blinded by others, but true love helped me find the right way and the right way is you. It will always be...
Drăguță postare :D (iar în mintea mea: nu m-ai ascultat niciodată în anii ăștia când l-am vorbit de rău, nu?:-w Coming to get ya!! Check out the front door, or better listen to Mitzy's screams and yo'll find me. >:) )
RăspundețiȘtergerehai, zat :)) nu ma prinzi tu pe mine :P
Ștergere