Vreau sa-l sarut. Interesant mod de a incepe postarea, nu? Macar sunt sincera. Ma doare capul si am dormit prea mult. M-am culcat pe la 6-7 dimineata, deoarece gandurile m-au tinut treaza. Nu puteam vedea decat privirea aceea provocatoare si zambetul pe care doream din plin sa i-l sterg de pe buze.
Mi-a dat friend request pe Facebook. Nu pot gasi niciun cuvant sau expresia care sa descrie macar o parte din ceea ce simt eu acum. Lipsa poftei de mancare ma scoate cel mai tare din sarite. Mananc putin, nici macar jumatate din cat mancam inainte. Inima ba imi bate atat de tare incat ma face sa cred ca o sa explodeze, ba sta pe loc si ma simt goala pe interior. Pe de-o parte sunt fericita ca simt iar ceva, ca sunt pe cale sa ma indragostesc iar. Pe de cealalta parte ma oftic ca nu mi se pune si mie pata pe cineva normal. Mai intai cel mai nesimtit tip din clasa, care parea desprins dintr-un film cu adolescenti. Intre timp, un player de doi bani, mai mare decat mine cu cinci ani, cu care am ajuns la o concluzie abia anul acesta, in iarna. Apoi, tipul din liceu, care nu era treaz (luat, baut, fumat) nici macar atunci cand dormea si care uneori ma ignora, alteori flirta de parca nu ar fi existat ziua de maine (Seth). Doi dintre ei au fost ca niste enigme pentru mine, caci pe tipul cu mult mai mare, am ajuns sa-l cunosc mult mai bine, inclusiv gandurile si reactiile lui.
Banuiesc ca totul a pornit de la o mica trauma din copilarie, cand eram foarte "enamorata". Imi placea un coleg de clasa, care era baiat destept si cuminte, simpatic, placut de majoritatea. Eram indrazneata pe atunci, aveam curaj. I-am transmis afectiunea mea printr-un pupic purtat de vant, iar prima lui reactie a fost sa ma spuna invatatoarei. Am fost pedepsita. Normal. Cum am indraznit? De atunci, am devenit mai retrasa si mi-am ascuns sentimentele.
Asadar, s-a aflat si asta. Cred ca am gasit melodia perfecta. Ma amuza si mi se pare potrivita situatiilor in care ma aflu.
PS: When I listened to this song, I used to think about you. I think this will be over for sure, when I'll stop writing these short messages for you. You're not reading them anyway.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu