3 octombrie 2016

M-as opri aici, dar se spune ca a treia e cu noroc.

     Sunteti ridicoli. Impingeti pe cineva, il lasati sa pice, sa se loveasca de pamant, va asteptati sa se comporte de parca nu doare niciun pic si nici macar nu va cereti scuze. Am atatea de spus si e un haos total in capul meu. 
     Ma gandisem la varianta sa fac un alt blog, dar ma leaga prea multe de cel actual si nu imi vine sa il schimb, desi nu ma mai simt atat de in largul meu aici ca inainte. Am visat atat de multe in ultimul timp si am avut niste idei de-a dreptul tampite, de care nu puteam sa scap, dar se pare ca le fac fata si fara sa le scriu. Desi as fi dorit sa scap de pietrele alea de pe suflet... Sunt prea grele si as fi preferat sa nu le port cu mine. As fi vrut sa le las aici, dar nu mai pot...
   Erau niste lucruri mai ciudate si voi v-ati obisnuit cu mine si cu ceea ce scriu. Nu imi place sa fiu judecata sau inteleasa gresit. Voi nu ati face-o, nu? Fiecare avem nebuniile noastre pe care multi nu pot sa le vada cum le vedem noi si banuiesc altceva. Am vrea un loc unde sa nu le simtim privirile pline de prejudecati si sa le auzim anumite pareri, care ranesc adanc si sunt greu de uitat sau ignorat. Ei nu isi dau seama ca este foarte posibil sa se dea deja o lupta in interiorul nostru in legatura cu asa-zisele ciudatenii. 
    Cel putin, eu, in fiecare zi port o dezbatere in care jumatate din mine spune ca e gresit, ca nu e bine, ce urmari poate avea gandul daca il pun in aplicare, iar cealalta jumatate e putin mai sarita de pe fix si nu tine cont de consecinte. Stai pe loc! Ia o pauza, chestiuta hiperactiva, entuziasmata si nebuna! Mai usor... O sa te judece, o sa inteleaga altceva, cum se intampla intotdeauna...

     Cu aceasta postare inchei si ziua de astazi. Le-am scris in metrou, in timp ce ma indreptam spre facultate. Acum sunt acasa, in pat, la caldurica, uitandu-ma la "Bones" si scriind aici, in acelasi timp. Pot spune ca a fost o zi proasta, dar spre final s-a imbunatatit. Nu mi-a mers telefonul, am asteptat in fata unui bloc, ca o fraiera, aproximativ 40 de minute, ca sa nu rezolv nimic si in final sa plec acasa. In drum spre locul de unde iau masina, m-a prins ploaia. Deci, pot spune ca... sunt super satisfacuta de calitatea acestei zile de luni. 
     Buna seara! Doresc sa fac o plangere la Protectia Consumatorului. Hahaha~! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu